Inflația a coborât la 8,16% în iulie. Cea mai mare scădere lunară din ultimul an

NS a anunțat pe 12 august o scădere de peste două puncte procentuale față de iunie. Explicăm ce înseamnă asta pentru banii tăi și de ce BNR nu se grăbește totuși să reducă dobânda.

Anul 2026 a început cu inflația în urcare. În ianuarie era 9,62%, apoi a scăzut ușor în februarie, la 9,31%. După aceea a urcat aproape neîntrerupt: 9,87% în martie, 10,71% în aprilie, 10,85% în mai, vârful anului. În iunie a coborât puțin, la 10,42%. Iulie e prima lună cu o scădere clară și mare. Dacă tendința se confirmă și în august, înseamnă că vârful de inflație din acest an a fost în mai.

Scăderea vine mai ales din prețurile la energie și din efectul de bază, adică faptul că te compari cu o lună din 2025 în care prețurile erau deja mai mari. Inflația de bază, cea care exclude prețurile volatile la energie și alimente, rămâne totuși ridicată. Rata lunară, adică schimbarea față de iunie, a fost de doar 0,58%. E un semn că prețurile nu au scăzut brusc, ci că anul trecut, în iulie 2025, prețurile crescuseră mult, iar acum acea creștere a ieșit din calculul pe 12 luni.

Serviciile rămân cea mai scumpă categorie: +13,67% față de anul trecut. Mărfurile nealimentare au crescut cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%. Deci masa ta de cumpărături costă mai puțin în plus decât acum o lună, dar factura la servicii, de la abonamente la reparații, continuă să urce cel mai repede. Cumulat, de la începutul anului, prețurile au crescut cu 4,4%.

Un exemplu concret: dacă o familie cheltuiește 3.000 de lei pe lună pe consum curent, la o inflație de 10,42% (nivelul din iunie), plătea cu aproximativ 312 lei mai mult decât acum un an. La 8,16% (nivelul din iulie), diferența scade la aproximativ 245 lei. Ritmul de scumpire a încetinit cu aproape 70 de lei pe lună, pentru un buget de acest nivel.

Dacă ai bani la depozit sau în titluri de stat cu dobândă fixă în jur de 6-7%, o inflație mai mică îți aduce mai aproape momentul în care dobânda ta bate inflația, adică ai randament real pozitiv. La o inflație de 10,42%, un depozit cu 6% dobândă îți aducea o pierdere reală de aproximativ 4,4 puncte procentuale pe an. La 8,16% inflație, aceeași dobândă de 6% înseamnă o pierdere reală de doar 2,2 puncte procentuale. Diferența nu te scoate încă pe plus, dar reduce cât de mult pierzi în putere de cumpărare.

Inflația mai mică nu îți scade automat rata la credit. Dobânzile la creditele noi și cele variabile depind de decizia BNR și de ROBOR, nu direct de inflația lunii trecute. Dar o inflație în scădere constantă e argumentul principal pe care BNR îl folosește pentru a lua în calcul, la un moment dat, o reducere a dobânzii-cheie. Cu cât inflația coboară mai repede spre ținta de 2,5%, cu atât se apropie și momentul unei dobânzi mai mici la creditele noi.

BNR a revizuit deja în sus prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 5,5%, față de 3,9% estimat anterior, semn că banca centrală se așteaptă la o revenire mai lentă în intervalul-țintă decât spera inițial, abia la finalul lui 2027. Următorul comunicat INS, cu datele pentru august, e așteptat în prima jumătate a lunii septembrie. Următoarea ședință de politică monetară a BNR are loc în octombrie, iar datele din iulie și august vor cântări în decizia de atunci.